STANTAREA

Se numește ștanțare(germană :stanzen) operația mecanică de fasonare la cald sau la rece, fără așchiere, a unor obiecte de aceeași formă, din material cu una sau două dimensiuni mici față de celelalte (tablă, bandă, discuri, sârmă) efectuată prin tăiere cu ajutorul unor ștanțe, sau prin deformare plastică. ^[1] Operațiile de ștanțare, executate cu ajutorul ștanțelor, se mai numesc procedee de tăiere, care constituie operații la care o parte din materialul de prelucrat se separă parțial sau total, de cealaltă parte, după un contur închis sau deschis.^[2] În concepția actuală, la ștanțe se execută numai operații de tăiere (nu și de deformare plastică), pe când la matrițe se execută măcar o operație de deformare plastică (Braha, V. et al., (2003), op cit.). Prin procedee de ștanțare se prelucrează semifabricate livrate sub formă de table, benzi, fâșii sau semifabricate individuale. Se prelucrează diferite materiale: table din oțeluri și aliaje neferoase, hârtie, materiale textile, piele (în industria de încălțăminte), celuloid, textolit etc. Ștanțarea se folosește în diferite ramuri industriale, cum sunt: fabricația de automobile, deetractoare, de avioane, industria electrotehnică etc.http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tan %C8%9Bar